Pierdere în greutate din cauza tbc

Tuberculoza activă[ modificare modificare sursă ] Diagnosticul tuberculozei active numai pe baza semnelor și simptomelor clinice este dificil.

Cu toate acestea, procesul dificil de obținere a culturii pentru acest organism cu creștere lentă poate dura două până la șase săptămâni pentru culturile din sânge sau din spută. Cel mai important, testul poate fi fals negativ în cazul persoanelor cu tuberculoză activă.

Dacă însă este utilizat individual, sensibilitatea testului IGRA poate fi mai redusă decât cea a testului cutanat. BCG este eficient împotriva răspândirii bolii în copilărie, însă conferă un grad de protecție variabil împotriva tuberculozei pulmonare.

Cel mai des, tuberculoza atacă plămâniidar poate afecta și alte părți ale corpului pleură, rinichi, peritoneu, piele, ochi, oase etc. Tuberculoza se transmite prin aer, când persoanele care suferă de forme active de TBC tușesc, strănută sau elimină spută în aer picăturile Pfluger. Cele mai contagioase forme sunt cele asimptomatice și latente. Una din zece infecții latente progresează ulterior în boala activă. Infectarea altor organe provoacă o varietate mare de simptome.

Este dificil de conceput un tratament eficient din cauza structurii neobișnuite și compoziției chimice a peretelui celular micobacterian. Acesta blochează pătrunderea medicamentelor, anulând astfel eficiența multor antibiotice.

Obiectivul acestei terapii este de a reduce numărul persoanelor care nu urmează tratamentul în mod corespunzător. În primele două luni se administrează rifampicină, izoniazidă, pirazinamidă și etambutol.

În ultimele pentru sfaturi de slăbire luni, se administrează numai rifampicină și izoniazidă. O persoană infectată poate dezvolta rezistență secundară dobândită la medicamente antituberculoase în timpul terapiei. Rezistența secundară poate apărea ca urmare a unui tratament inadecvat, datorită administrării incorecte a acestuia nerespectarea tratamentului de către pacientori datorită utilizării de medicamente de proastă calitate.

Tratamentul tuberculozei rezistente la tratament este mai îndelungat și necesită medicamente mai scumpe. MDR-TB se definește ca rezistența la cele două medicamente de linia întâi cu cea mai mare eficiență: rifampicină și izoniazidă. Tuberculoza cu rezistență extinsă la medicamentele antituberculoase este rezistentă la cel puțin trei dintre cele șase clase de medicamente de linia a doua.

• 7 cele mai mari greșeli de pierdere în greutate
• 35 de săptămâni gravidă pierde în greutate

Primul caz de tuberculoză cu rezistență totală la medicamentele antituberculoase a fost observat în Italia în anuldar nu și pe scară extinsă până în